Termenul “mass” are multe semnificatii in limba engleza. Poate insemna, deopotriva, un tip de creatie simfonica, o slujba religioasa sau o masa mare de oameni. Asta cu toate ca, potrivit declaratiei lui Christos Antoniou, muzica Septicflesh nu se adreseaza marilor mase, ci ar fi mai degraba o chestie pentru indivizi mai deosebiti. Deh, artistu’ tot artist!
Despre ce e diferit la Great Mass fata de Communion, acelasi Christos afirma ca daca la anteriorul album al trupei a fost creata initial o structura metal a pieselor, careia i-au fost adaugate ulterior elemente simfonice, de aceasta data trupa a “atacat” diferit procesul compozitional, in sensul in care a fost construita o arhitectura simfonica a pieselor, peste care au fost asternute (cu gratie!) partile metalice.
Probabil ca nu e deloc gresit sa afirmam ca, in cazul lui The Great Mass, avem 5 membri plini in trupa, celor patru greci adaugandu-li-se si The Filmharmonic Orchestra of Prague.
Intrebat care au fost intentiile in momentul inceperii inregistrarii albumului, acelasi Christos Antoniou a afirmat ca a existat dorinta de a incorpora cat mai multe tipuri de manifestare artistica in muzica trupei, atat vizuale, cat si auditive.
Faptul ca fiecare dintre cei patru membri ai trupei se pricepe la altceva a contribuit din plin la reusita demersului. Mai exact, Spiros Antoniou (sau, daca preferati, Seth Siro Anton – artist grafic si pictor cu acte in regula) a contribuit din plin cu partea vizuala (coperta, booklet), Sotiris Vayenas a indus pieselor foarte mult din sensibilitatea sa (pe The Great Mass avand cele mai personale texte din intreaga sa cariera), Christos Antoniou (care are, de curand, o diploma de absolvent al studiilor de muzica clasica) a oferit structurii pieselor puternice valente simfonice, iar Fotis Bernardo (care are un studio de inregistrari) s-a ocupat de preproductie, usurandu-i in mod semnificativ munca lui Peter Tagtgren, care s-a ocupat de mixaje.
Totodata, intentia trupei a fost si aceea de a crea un “soundtrack” horror, demers in care a fost ajutata enorm de experienta filmografica a Filarmonicii pragheze, care, printre altele, a produs coloana a horror-ului Hostel.
Multe intrebari razbat din textele trupei: Ce sunt visele (The Undead Keep Dreaming)? Ce e nebunia (Mad Architect)? Ce s-ar intampla cu omenirea daca nu ar exista memoria (Apocalypse)? Unde se duce viata cand murim? Cum se poate ca din 0 sa apara 1, pentru ca apoi, din 1 (o fiinta vie), cineva sa intre in starea de 0 perpetuu (moarte) (The Great Mass of Death)? Este crestinismul o religie vampirica (The Vampire of Nazareth)? A creat omul zei autodistructivi, suicidali, dupa chipul si asemanarea sa (Pyramid God)?
Din punct de vedere muzical, The Great Mass este un album tensionat si tensionant, extrem de solicitant datorita imbinarii orchestrei simfonice si a corurilor cu pasajele metalice agresive (partile extreme sunt, probabil, cele mai rele produse pana acum de trupa), fapt care conduce din plin la senzatia ca ai de-a face cu un album baroc.
Christos Antoniou a afirmat ca ar prefera ca muzica trupei sa nu fie clasificata nici ca metal simfonic, nici ca black si nici ca death metal, ci pur si simplu ca muzica extrema. Am sa ii respect dorinta, spunandu-va ca pe The Great Mass Septicflesh au reusit imbinarea si echilibrul perfect intre muzica simfonica, blastbeaturi furibunde, riffuri rapide si aspre, vocalize macabre (a se citi Sumerian Daemons si, mai ales, Communion), pe de o parte, si pasaje asezate, melancolice, chitari acustice si pasaje vocale curate (vezi Revolution DNA), acestea din urma mult mai rare, dar extrem de binevenite pentru ansamblul general al discului.
Ca o concluzie, The Great Mass reprezinta un album memorabil, o piatra de hotar pusa la temelia a ceea ce se vrea “metalul simfonic”, un disc care, probabil, va stabili standarde destul de dificil de atins pentru trupele care vor decide sa urmeze aceasta cale si, nu in ultimul rand, probabil cel mai complet, complex si reusit opus din dinscografia Septicflesh.
Membrii trupei:
Spiros Antoniou (Seth Siro Anton) - voci aspre, bas
Sotiris Annunaki Vayenas - voci curate, chitara, clape
Christos Antoniou - chitara, samplere, orchestratie
Fotis Bernardo - tobe, percutie
Invitati:
The Filmharmonic Orchestra of Prague
Androniki Skoula - voce
Iliana Tsakiraki - soprana
www.myspace.com/septicfleshband
www.septicflesh.com
www.facebook.com/septicfleshband
vineri, 22 aprilie 2011
miercuri, 20 aprilie 2011
Harm - Demonic Alliance (2011) - Battlegod productions
Trebuie sa va marturisesc inca de la inceputul prezentarii ca sunt entuziasmat de albumul acesta, asa ca este foarte posibil ca cele ce urmeaza sa fie doar un elogiu zaharisit si subiectiv.
Nu vad nicio problema in asta, pentru ca inca de cand am facut acest blog am hotarat sa vorbim numai despre lucrurile ce ne plac, numarul unu pe lista de preferinte fiind, bineinteles, RIFFUL.
Ganditi-va ca trio-ul norvegian prezentat (Steffan Schulze de la Antares Predator si alti doi membri de la Guardians Of Time) canta un thrash old-school cu multe influente death metal, poate cea mai potrivita referinta fiind Legion of the Damned pe vremea cand erau agresivi (a fost odata ca niciodata), cu un bass omniprezent si feroce de inspiratie Overkill (The Years of Decay - ce vremuri...) si un vocal excelent ce aminteste de Legion (Erik Hagsted - Witchery, Marduk).
Avem astfel un total de 35 minute de thrash/death rapid, agresiv, foarte inspirat si bine executat (chitara face o treaba extraordinara, cu o panatie de rupe carnea de pe tine, de bas si voce v-am zis deja ca sunt foarte competente, mai ales ca sunt executate ambele de Schultze, iar toba e si ea acolo si isi face bine treaba, fara a iesi insa in evidenta).
Un stil pe care pur si simplu il ador, cantat prea putin in prezent, cand toate trupele pasesc spre mainstream si se face doar mult zgomot banal, repetitiv si lipsit total de placerea de a canta.
Aveti mai jos si videoclipul oficial al piesei Demon:
Membrii trupei:
Steffan Schulze - voce, bas
Andreas Vågane - chitara
ïØivind Vågane - tobe
www.myspace.com/harmmetal
Nu vad nicio problema in asta, pentru ca inca de cand am facut acest blog am hotarat sa vorbim numai despre lucrurile ce ne plac, numarul unu pe lista de preferinte fiind, bineinteles, RIFFUL.
Ganditi-va ca trio-ul norvegian prezentat (Steffan Schulze de la Antares Predator si alti doi membri de la Guardians Of Time) canta un thrash old-school cu multe influente death metal, poate cea mai potrivita referinta fiind Legion of the Damned pe vremea cand erau agresivi (a fost odata ca niciodata), cu un bass omniprezent si feroce de inspiratie Overkill (The Years of Decay - ce vremuri...) si un vocal excelent ce aminteste de Legion (Erik Hagsted - Witchery, Marduk).
Avem astfel un total de 35 minute de thrash/death rapid, agresiv, foarte inspirat si bine executat (chitara face o treaba extraordinara, cu o panatie de rupe carnea de pe tine, de bas si voce v-am zis deja ca sunt foarte competente, mai ales ca sunt executate ambele de Schultze, iar toba e si ea acolo si isi face bine treaba, fara a iesi insa in evidenta).
Un stil pe care pur si simplu il ador, cantat prea putin in prezent, cand toate trupele pasesc spre mainstream si se face doar mult zgomot banal, repetitiv si lipsit total de placerea de a canta.
Aveti mai jos si videoclipul oficial al piesei Demon:
Membrii trupei:
Steffan Schulze - voce, bas
Andreas Vågane - chitara
ïØivind Vågane - tobe
www.myspace.com/harmmetal
marți, 19 aprilie 2011
Demonical - Death Infernal (2011) - Cyclone Empire Records
Trupa Centinex s-a desfiintat fix cand ma intelesesem cu Martin Schulman pentru un interviu. Atunci mi-a facut promisiunea ca vom sta de vorba cu ocazia aparitiei primului album de studio a noii sale trupe, Demonical. Eu m-am dat cu altele, el s-a dat cu trupa si muzica (imi promisese ca nu voi fi dezamagit si s-a tinut de cuvant), cert este ca interviul nu s-a mai realizat.
Ajungand in anul 2011, cei de la Cyclone Empire mi-au facut acum vreo 10 zile un semn discret cum ca nu ar strica sa ascult noul album Demonical, Death Infernal, iar eu m-am conformat, fiind si un fan devotat al death metal-ului old school suedez.
Din punct de vedere muzical, albumul de fata este unul fara inflorituri, energic, corect, cu sound fuzat (previzibil, nu?), balans dement, vocalize gutura(bi)le agreabile si riffaj totalmente la baza gatului. Surpriza majora vine, in opinia mea, din anumite pasaje si orchestratii ample, maiestuoase si razboinice, care imprima acestui album un iz viking metal.
Nu putem discuta de originalitate si cred cu tarie ca nici nu este cazul sa ne agatam de asemenea criteriu in cazul de fata, mai ales in conditiile in care Demonical suna excelent, proaspat si inchegat.
Membrii trupei:
Martin Schulman - bas
Ronnie Bergerståhl - tobe
Johan Jansson - chitara, voce
Sverker "Widda" Widgren - voce
www.demonical.net
www.myspace.com/thedemonicalhorde
Ajungand in anul 2011, cei de la Cyclone Empire mi-au facut acum vreo 10 zile un semn discret cum ca nu ar strica sa ascult noul album Demonical, Death Infernal, iar eu m-am conformat, fiind si un fan devotat al death metal-ului old school suedez.
Din punct de vedere muzical, albumul de fata este unul fara inflorituri, energic, corect, cu sound fuzat (previzibil, nu?), balans dement, vocalize gutura(bi)le agreabile si riffaj totalmente la baza gatului. Surpriza majora vine, in opinia mea, din anumite pasaje si orchestratii ample, maiestuoase si razboinice, care imprima acestui album un iz viking metal.
Nu putem discuta de originalitate si cred cu tarie ca nici nu este cazul sa ne agatam de asemenea criteriu in cazul de fata, mai ales in conditiile in care Demonical suna excelent, proaspat si inchegat.
Membrii trupei:
Martin Schulman - bas
Ronnie Bergerståhl - tobe
Johan Jansson - chitara, voce
Sverker "Widda" Widgren - voce
www.demonical.net
www.myspace.com/thedemonicalhorde
miercuri, 13 aprilie 2011
Videoclip nou Demonical
Puteti viziona mai jos noul videoclip al trupei suedeze Demonical. Acesta a fost realizat de Costin Chioreanu si prezinta piesa Ravenous, care face parte din albumul Death Infernal, programat sa apara pe data de 15 aprilie sub semnatura casei de discuri Cyclone Empire.
www.demonical.net
www.twilight13media.com
www.demonical.net
www.twilight13media.com
luni, 11 aprilie 2011
Raven Woods - Enfeebling The Throne (2011) - Code666 Records
Faptul ca avem de-a face cu o trupa din Turcia (nu cunosc deloc metalul de prin zona si chiar nu cred sa fi ascultat vreodata o trupa interesanta de la ei - imi sopteste Sake de Pentagram si albumul Anatolia) si ca albumul a aparut pe 1 aprilie (Fool's Day), nu pareau deloc sa ofere auspicii chiar favorabile unu produs de calitate.
Noroc cu casa de discuri, binecunoscuta pentru amatorii de metal rugos si calitativ, Code666 Records, stiti de pe la ei de Aborym, Ephel Duath, Aghora, Konkhra, dar si trupele romanesti Negura Bunget si Syn Ze Sase Tri.
Albumul suna extrem de bine, un blackened death metal ce aduce destul de puternic cu Behemoth si conationalii lor de la Hate, dar totul este pigmentat cu un iz oriental ce il face si mai interesant si ii da o nota de originalitate.
Productia este moderna, sound plin, foarte clar si crunchy, peste toate astea tronand (si nu folosesc un cavant mare deloc gratuit!) vocea lui Kaan Koyuncu (ma scuzati).
Un pic peste 40 de minute de metal calitativ si la nodul de la papion, un asalt foarte competent asupra timpanelor.
Membrii trupei:
Kaan Koyuncu - voce
Cihan Engin - chitara
Emre Üren - chitara
Ozan Yildirim - bas
Semih Örnek - tobe
www.myspace.com/ravenwoods
Noroc cu casa de discuri, binecunoscuta pentru amatorii de metal rugos si calitativ, Code666 Records, stiti de pe la ei de Aborym, Ephel Duath, Aghora, Konkhra, dar si trupele romanesti Negura Bunget si Syn Ze Sase Tri.
Albumul suna extrem de bine, un blackened death metal ce aduce destul de puternic cu Behemoth si conationalii lor de la Hate, dar totul este pigmentat cu un iz oriental ce il face si mai interesant si ii da o nota de originalitate.
Productia este moderna, sound plin, foarte clar si crunchy, peste toate astea tronand (si nu folosesc un cavant mare deloc gratuit!) vocea lui Kaan Koyuncu (ma scuzati).
Un pic peste 40 de minute de metal calitativ si la nodul de la papion, un asalt foarte competent asupra timpanelor.
Membrii trupei:
Kaan Koyuncu - voce
Cihan Engin - chitara
Emre Üren - chitara
Ozan Yildirim - bas
Semih Örnek - tobe
www.myspace.com/ravenwoods
Abonați-vă la:
Postări (Atom)