Cu Primordial am facut cunostinta in anul 1998, odata cu aparitia albumului A Journey’s End, editat de una dintre casele de discuri elitiste ale momentului, Misanthropy Records. Ca o paranteza, multa vreme am considerat coperta albumului amintit mai sus drept una dintre cele mai frumoase ever.
Primordial sunt o trupa care a crescut armonios, a reusit sa scoata albume tot mai bune si sa castige respectul fanilor muzicii metal de pretutindeni, inclusiv al celor autohtoni.
Eram dornic sa particip la acest concert din mai multe motive, cel mai important fiind dat de faptul ca i-am “ratat” pe cei cinci irlandezi la anteriorul lor concert in Romania.
Clubul Wings este o alternativa acceptabila pentru acest gen de concerte, fiind destul de aproape de zona centrala a Bucurestiului, iar trupele de pe afis au reusit sa starneasca interesul a circa 400 de participanti.
Standul de merchandise a fost foarte ofertant, colectionarii avand la dispozitie 6 tipuri de tricouri Primordial (3 cu ultimul album), 4 tipuri de tricouri (inclusiv girlie) Claymore si ultimul album Primordial in 2 variante (CD si CD+DVD).
Bulgarii de la Claymore pretind ca interpreteaza un symphonic black/death metal, insa in realitate am avut parte de-a face cu un black metal destul de generic, in cea mai mare parte a timpului rapid, cu punctari de chitara energice si o clapa omniprezenta. Trebuie sa recunosc ca nu am reusit sa imi dau seama unde este death metal-ul in reteta lor.
Lucrurile au stat complet diferit cu I Divine (pentru conformitate, putem afirma linistiti ex-Sear Bliss), o trupa noua, dar alcatuita din muzicieni experimentati. Acest lucru a condus la o evolutie solida, black metal-ul vanos si foarte heavy fiind pigmentat de interventii de trombon, care au oferit muzicii maghiarilor un oarecare iz experimental.
Desi initial Primordial erau programati pentru un spectacol de o ora si jumatate, in realitate trupa a cantat cam doua ore, recitalul depasind miezul noptii.
Playlist-ul a fost unul echilibrat si a continut atat compozitii de pe ultimul album de studio al trupei, Redemption at the Puritan’s Hand (No Grave Deep Enough, Lain with the Wolf, Bloodied Yet Unbowed, Death of the Gods), cat si piese mai vechi, care nu lipsesc niciodata din repertoriul irlandezilor (Heathen Tribes, The Coffin Ships, Gods to the Godless, Empire Falls, Gallows Hymn, As Rome Burns, The Golden Spiral, The Burning Season, Autumn’s Ablaze, Sons of Morrigan).
Concertul a fost unul reusit, singurele aspecte care au facut diferenta intre un eveniment bun si unul foarte bun fiind sonorizarea (in unele momente a fost practic imposibil sa intelegi ce se intampla pe scena) si aprovizionarea celor doua baruri (la ora 23, timp de aproximativ 30 minute, nu a existat bere).
Fotografii: Ella G. (www.live-mirrors.com)
3 comentarii:
Pai si au adus bere dupa ora 23?
N-auzi ma ca "la ora 23, timp de aproximativ 30 minute, nu a existat bere":)?
Am inteles, probabil au trimis un chelner pana la cel mai apropiat hipermarket. Acuma nu stiu cine este vinovat: administratorul barului ca nu a luat destula bere sau roackerii ca sunt "buni consumatori" :))?
Trimiteți un comentariu