vineri, 17 decembrie 2010

Despre metalul romanesc la baza gatului in 2010

Cand am creat acest blog, intentia a fost sa nu ocolim trupele romanesti. Acum, pe final de an, ne gandisem chiar sa alcatuim un top 2010 trupe romanesti, dar, audiind atent albumele “importante” aparute anul acesta, am constatat ca multe dintre ele nu sunt foarte la baza gatului, astfel incat am ales o varianta de compromis, anume crearea unui soi de articol (editorial cred ca e prea mult spus) in care sa vorbim pe scurt despre ce credem noi ca a fost important in metal-ul autohton anul acesta.
Intr-o ordine alfabetica, pentru a nu da nastere la presupuneri nefondate:


Avatar – Subjects of the Same Suffering – o indepartare stilistica de zona death metal-ului clasic si old school (anacronic pentru multi, true cult pentru altii), care coincide cu inglobarea in sound-ul trupei a elementelor de metal mai modern (cu sufixul -core). Albumul are un sound proaspat si actual, datorat in special colaborarii cu Tue Madsen si castiga la capitolul coerenta si maturitate compozitionala, dar, dupa parerea noastra, pierde oarecum la capitolul unicitate, lasand dupa ascultare o destul de puternica senzatie de “been there, done that”. Un produs profesionist, aparut din pacate intr-o perioada in care casele de discuri straine nu isi permit extinderea portofoliului, pe care iubitorii de death metal, thrash metal sau chiar metal modern vor gasi cu certitudine ceva interesant.

Kistvaen – Unbekannte – albumul de debut al acestei trupe bucurestene de black metal depresiv constituie o surpriza placuta, mai ales pentru ca, in metalul autohton, aceasta nisa nu a fost deloc speculata. Prezenta lui Niklas Kvarforth (Shining) pe compozitia Canitude (de departe cea mai reusita de pe album) reprezinta, pe langa garantia calitatii, inca un motiv pentru a audia albumul Kistvaen.

L.O.S.T. – Remains of Pain – o trupa care a avut mai multe incercari discografice decente si care se prezinta in anul 2010 la un nivel superior, atat compozitional, cat si instrumental. Desi din punct de vedere stilistic se incadreaza intr-un stil metalic destul de anacronic, Remains of Pain este un totusi un album actual, ajutat de un sunet reusit si de compozitii destul de solide pentru metalul autohton. O schimbare in bine a trupei, speram intro evolutie in si mai bine pe viitor.

Mediocracy - Human Progress - Endless Regress – O trupa aparuta recent dar de urmarit pe viitor, au scos un produs interesant din punct de vedere muzical, dar nu prea putem intelege de ce au ales o abordare gen live a inregistrarii acestuia. Fara a fi puristi, preferam un produs realizat profesionist 100% experimentelor indoielnice, care oricum au mai fost facute. Nu putem decat sa speram ca va aparea si o reeditare de studio a albumului, care suntem siguri ca ii va creste exponential valoarea.

Negura Bunget – Varstele pamantului – despartirea trupei de duo-ului Sol Faur si Hupogrammos a facut multa lume sa se intrebe daca Negura Bunget va rezista in continuare si, daca da, pe ce drum va apuca. Stilistic, Varstele Pamantului e mai putin black metal decat predecesorul sau, Om, incadrandu-se mai degraba pe o nisa pagan/etnic/atmosferic metal destul de apreciata momentan de ascultatorii de metal. Calitatea scriiturii este evidenta, muzica existenta pe album ingloband si transmitand in mod reusit elementele de baza ale spiritualitatii arhaice geto-dace. Un album ingrijit, profesionist, care demonstreaza ca Negura Bunget nu e degeaba considerata una dintre trupele importante ale scenei black/pagan/atmosferic metal.

Spiritual Ravishment – Children of the Atom – Iata ca avem si noi, in sfarsit, o trupa death/grind care sa sune foarte bine. Produs bine, instrumentisti de calitate, cohones cat cuprinde. Noi il consideram cel mai bun album de metal la baza gatului al anului si poate singura trupa romaneasca de gen ce se apropie de calitatea celor din afara granitelor.

Sake si Bolo

Niciun comentariu: