Dimmu Borgir - Abrahadabra (2010) - Nuclear Blast Records

Oricat de mult ar putea fi considerati Dimmu Borgir o trupa care si-a vandut sufletul caselor de discuri sioniste, trebuie sa fii realmente rau-intentionat sau frustrat ca sa gasesti nod in papura produsului de fata. Celor care se intreaba ce ramane din acest album dupa ce inlaturi orchestra simfonica, le raspund ca raman instrumentele si scaunele instrumentistilor.
Sunt de parere ca avem ocazia sa ascultam, cu siguranta, cel mai bun album de metal simfonic de la facerea lumii (baietii mai stilati, care or sa sara de fund in sus cu Deep Purple si Who, sunt rugati sa se abtina), totul fiind gandit, compus si orchestrat sa sune ca un tot unitar, nu creata mai intai partea de metal si dupa aceea adaugata niste orchestra cu ajutorul careia sa fie salvat albumul (sic! Therion).
Recunosc ca sunt genul ce se lanseaza in superlative atunci cand poate nu e cazul (zodia, bat-o vina!), dar de data asta orice adjectiv hiperbolic poate fi plasat cu usurinta intr-o recenzie a albumului Abrahadabra. Avem ocazia sa ascultam un produs impresionant, plin de mici arabescuri care te lasa sa descoperi lucruri noi la fiecare auditie si ma simt privilegiat ca am ocazia sa ascult asa ceva din cand in cand.
Si ca o ultima mentiune, felul in care canta Agnete Maria Kjolsrud mai ales pe piesa Gateways, ma face sa imi doresc foarte mult sa ascult formatia Animal Alpha in care aceasta presteaza.

Membrii trupei:
Shagrath - voce
Galder - chitara
Erkekjetter Silenoz - chitara
Snowy Show - bas

www.dimmu-borgir.com